Proiecte Erasmus

Resurse

Oportunităţi

Vorbe cu Tîrg

SHOW YOUR TALENT!

sâmbătă, 28 februarie 2009

Ne poţi spune mai multe despre evenimentul SHOW YOUR TALENT?


Evenimentul doreşte să evidenţieze faptul că fiecare dintre noi are un talent, iar acum a venit timpul să-l arate, să-l dezvolte şi să-l folosească activ. Am observat la baluri în special, dar şi în viaţa de zi cu zi, că majoritatea tinerilor sunt interesaţi şi/sau pasionaţi de dans, sport şi/sau muzică. Unii chiar sunt foarte talentaţi în aceste domenii! Aşa că evenimentul va aborda cele 3 teme de interes general fără să conteste şi importanţa altor talente (pictura, fotografia, etc.). Vor fi 3 zile de weekend inedite, pline de demonstraţii de dans, sport şi cântec, cu voluntari şi pentru tineri. Ca să facem şi mai interesant evenimentul, în fiecare seară va rula un film pliat pe temă, care va entuziasma sala cu siguranţă!



Ne poţi vorbi în mare despre caracterul voluntar şi principala motivaţie pentru care v-aţi implicat în acest eveniment?


Ideea acestui proiect (pentru că în fond e un proiect) a venit când 2 tineri pasionaţi de tenis de câmp au vrut să practice acest sport. Totul părea frumos, erau entuziaşti, dar au apărut problemele: o rachetă bună costă min. 250 lei, sala costă 30 lei minim/oră , o minge profesională e aprox. 50 lei. Aceste costuri sunt prea mari pentru un elev, un student sau un tânăr la început de drum. Urmarea: au renunţat la visul lor... E doar unul dintre exemple. Sunt sute de tineri care ar vrea să practice un sport, dar nu au posibilităţi materiale.


Aşa am decis să luăm atitudine! SHOW YOUR TALENT e organizat de voluntari, adică de tineri care luptă pentru un scop util comunităţii fără a aştepta beneficii materiale personale. De asemenea, toţi cei care vor fi prezenţi în aceste trei seri se vor putea numi voluntari. Pentru că toţi cei care cumpără bilete la eveniment donează! Donează pentru ca un copil sau un tânăr sau chiar el însuşi să poată practica un sport fără a fi oprit de motivul financiar.


Rezultatele palpabile ale evenimentului SHOW YOUR TALENT vor fi: achiziţionarea de materiale sportive (mingi, palete, coşuri de baschet, fileu, etc.) şi amenjarea unui teren de sport în aer liber (precum cel de la Antibiotice – sperăm!). Am ales teren în aer liber pentru că presupune costuri mai scăzute comparativ cu o sală acoperită. Dezavantajul e că iarna, pe viscol, nu vom putea practica decât bătaia cu bulgări. Locaţia terenului nu este încă stabilită, însă avem câteva propuneri şi sperăm că vor fi susţinute de Primărie.


Când va avea loc, unde, de unde ne procurăm biletele?


Evenimentul se va derula în perioada 13-15 martie 2009, la Casa de Cultură Garabet Ibrăileanu. Programul este:

- vineri (13 martie), ora 18 – Dance Floor;

- sâmbătă (14 martie), ora 16 – Gala Sportului din Târgu Frumos;

- dumincă (15 martie), ora 15 – Sing Sensation.



Biletele se pot procura de la elevi, voi publica o listă pe blog cu aceştia, de la casierele de la supermarketul Nova Miro sau cine doreşte scrie un mail scurt sau pe mess şi va avea biletele. Va exista posibilitatea cumpărării la faţa locului, asta dacă mai sunt locuri, dar va fi şi mai scump.


Preţul unui bilet este de 5 lei. Dacă doriţi să participaţi la toate zilele veţi plăti 12 lei, iar pentru două zile 8 lei. Nu uitaţi că pentru aceşti bani veţi primi distracţie, informaţie, film şi veţi participa la îndeplinirea unor vise. Veniţi la eveniment pentru ca orice tânăr pasionat să poată practica baschet, volei, handbal, tenis, etc. în condiţii bune şi nelimitate financiar.


Ce doreşte a promova acest proiect?

Promovăm talentul, voluntariatul, sportul şi IMPLICAREA tinerilor în viaţa comunităţii. Mulţi aleg doar să se plângă şi atât. Noi am ales să ne implicăm şi vrem să ştim câţi tineri din Târgu Frumos au atitudine!


Este acest eveniment un prim pas in metamorfozarea micului oraş?


Nu e primul pas, nu e nici ultimul, e pe la început, e o continuare a şirului de provocări. Primul pas a fost tabăra de la Muncel din vară unde 25 de tineri au mers să înveţe cum se organizează un proiect şi au învăţat să se implice. Al doilea a fost „Ieşi la sport! Sedentarii sunt naşpa.”, unde peste 100 de tineri au fost prezenţi pe terenul de sport. Au urmat Balul Mascat, Ziua Bastonului Alb, Ziarul care te Implică, Echipa de Volei, toate cu rolul de a schimba ceva în bine în orăşelul ce vrea să fie frumos. Ne dorim foarte mult să avem de unde alege cum să ne petrecem timpul liber, să avem oportunităţi de formare, de angajare, de dezvoltare!



Ce noutăţi aduceţi în comparaţie cu evenimentele săvârşite de-a lungul timpului în Tg Frumos?


Noi chemăm toţi tinerii interesaţi să se implice, nu contează vârsta, clasa, experienţa. Apropo, oricine vrea să se intre în echipa de organizare sau să danseze, să cânte sau să arate lumii sportul pe care îl practică, ne poate contacta pe id sau mail la supertineri@yahoo.com.

Pe scurt veţi putea savura 3 seri consecutive de spectacol, film, prezentări, non-formal, talentul tinerilor pus în valoare, bani ce merg spre un teren de sport dotat şi în aer liber, spre materiale sportive puse la dispoziţia oricărui tânăr ce are ca pasiune sportul. O altă surpriză e trupa de dans The Next Effect din Iaşi.

Care crezi că este atitudinea populatiei, pusă în faţa unui astfel de proiect?


La început curiozitate, poate unii vor fi nepăsători şi vor spune „ce mai vor şi ăştia acum în criză”, unii vor primi cu entuziasm vestea. Pe cei entuziaşti îi aşteptăm în sală, ei sunt invitaţii noştri pentru că la eveniment pe lângă distracţie, vor afla care sunt proiectele viitoare şi cum pot să profite de oportunităţile voluntariatului.



Care sunt şansele ca proiectul să fie un succes?


Cred că depinde de tineri, de cât de mult îşi doresc să participe la schimbare.


Tu ce TALENT ai?

Priviri visătoare, gânduri rătăcite, trecerea bruscă de la zâmbet la grimasă... da... suferiţi de "Oare Eu Ce Talent Am?". Sfânta Scriptură ne mărturiseşte, în Pilda Talanţilor, că fiecare om a fost înzestrat cu cel puţin un talent, părinţii înclină să-şi orienteze odrasla spre o aptitudine mai bănoasă, iar puradelul între timp se visează: Chivu, Uzzi, sau vreo pseudo vedetă de la Dansez pentru tine. Da... toţi am trecut prin perioada cântat la spray, făcut coregrafii în faţa blocului pe "Liberă la mare, sau belit genunchii încercând să facem braziliană. Asta dacă aţi fost copii...

Dar iată că tinerele vlăstare se reprofilează puşi în faţa destinului implacabil. Astfel micul Chivu devine mecanic auto, Uzzi manager la firma tăticului şi Anda Adam operator P.C la o firmă din Iaşi. Visele le-au rămas nealterate, puse undeva deoparte în dulapul amintirilor. Acum zâmbesc de fiecare dată când pun mâna pe spray, se întristează când văd echipa Naţională pierzând, dar când merg la vreo nuntă devin automat Laura Lavric. Încet, dar sigur, devin artişti sau spectatori la cel mai ilar spectacol... al vieţii...


Să nu dăm în truisme, să trecem la micul nostru oraş. Dincolo de aburii distracţiei văd potenţial şi pasiune în unduirile extaziate ale dansatorilor târgoveţi. V-am remarcat îndrăzneala mişcărilor pe ring, cuburi, mese (când a fost posibil) sau mai nou piscină. V-am admirat vibraţiile atunci când am simţit în ele logica dansului, dar mai ales respectele mele celor care au eleganţă dansului imprimată pe caracter şi ştiu să fie politicoşi, pasionali şi condescendenţi în compania partenerilor, deşi nu se simte retuşul mişcărilor profesionale. Comportamente de altfel dezaprobate de mutrele înăcrite şi atitudinile constipate a celor care dincolo de imitaţia de calitate inferioară prin care se doreşte ironizarea celor ce se distrază pe ritmul plantoanelor, nu mai ştiu decât să arate cu degetul... reputaţia vă precede.


Păstrând esenţialul, concretizat în pasiune şi mişcare, dar trecând la un alt capitol, întâlnim sportul, poate singurul domeniu unde putem fi competitivi şi fairplay în acelaşi timp. În Târgu e cam dificil să excelezi din punctul acesta de vedere, fotbalul se chinuie să treacă la profesionalism prin vocea unor tineri talentaţi care sugestiv şi-au însuşit denumirea de Viitorul, sau prin entuziasmul grupurilor de tineri care cotizează la bugetul Sălii Tineretului sau buzunarele lu'nea Costel, seară de seară când pornesc spre Stadion pentru o oră de intensă colegialitate sportivă. Stadionul e o tristă ruină comunistă, iar terenul de sport de la liceu e sub interdicţia paznicilor. Vara ai mai mult noroc, garda e mai slobodă dar intervine competiţia pe terenul de bascket. Trebuie să-ţi dai rândul uneori şi cu câte patru, cinci "trupe", devine interesant totuşi când acestea coalizează şi devin două. Socializăm pentru o bucăţică de teren şi puţină mişcare.


Nou înfiinţata echipă de volei întâmpină la rândul ei probleme... că doar n-o ieşi din peisaj... se luptă cu celebrul nea'Costel... s-a scumpit Playboyul.


Cântecul... un prim reprezentant, în mitologia greacă, poate fi considerat Orfeu. De ce era aşa deosebit? Ei bine se spune că prin vocea şi lira sa avea puterea de a îmblânzi fiarele şi a potoli stihiile. Cât despre Târgu, ştiu că an de an răsar mici vedete care mai de care mai talentate, carenţa unui suport financiar le face însă să-şi piardă din strălucire şi odată cu aceasta şi încrederea în propriile forţe. Păcat că tot ce ţine de noi e să stăm cu mâinile încrucişate, să-i admirăm, să-i compătimim şi cam atât.


Nu poţi cere sprijin acolo unde nu este potenţă financiară, dar unde se poate, e musai. Mai Marele Oraşului ar trebui să fie primul când vine vorba de promovarea tinerelor valori, nici capi partidelor nu sunt scuzaţi. Dacă o dată la patru ani nu ştiu cum se face că au fonduri, să demonstreze acum că pe lângă buzunarele deja existente dau dovadă şi de caracter.


Nu întâmplător am propus pentru dezbatere aceste teme. În curând ASIRYS, organizaţia non-guvernamentală a tinerilor târgoveţi, va organiza un eveniment care are ca scop strângerea de fonduri în vederea construirii unui teren multifuncţional. Evenimentul se va desfăşura pe parcursul a trei seri de limbaj creativ comun ce promovează reconversia urbană a oraşului nostru. Vrem un oraş cu perspectivă, e timpul să ne implicăm în schimbare, că în traistă nu ne pune nimeni... Vă aşteptam în număr cât mai mare între 13 şi 15 martie, la Casa de Cultură la evenimentul "Show your TALENT"!



Refuz să mă îngrop în mocirla socială!

vineri, 13 februarie 2009

Refuz să cred că-mi îngrop viitorul în micul oraş de provincie, neg faptul că dincolo de privirile dispreţuitoare ale marilor urbe când îmi zăresc oraşul de baştină, se ascunde lipsa unei competitivităţi reale şi nu frica de a investi în ceea ce pe viitor ar putea deveni un brand.

Îndrăznesc să cred în evoluţia ce se citeşte pe chipurile tinerilor şi care mocneşte în privirile adulţilor neatinşi încă de viermele corupţiei şi mucegaiul compromisurilor.


Mă îngrozeşte ideea de a deveni un accesoriu la braţul unei marionete fără creier dar potente financiar. Nu pot concepe că pentru a-ţi demonstra valoarea e nevoie de un portofel gros şi nu de talent.

Vreau să pot evolua pe toate planurile aici unde am crescut şi în familiaritatea ce mi-a vegheat copilăria şi adolescenţa... cer prea mult?


De câteva luni sunt angrenată într-un proiect alături de alţi tineri, dornici ca şi mine să concretizeze gândul a sute de tineri care s-au zbătut în întuneric fără a fi auziţi.

Poate aţi auzit de nou înfiinţata ehipă de volei a Târgului Frumos, unii au tratat-o ca pe-o glumă, alţi au luat-o ca o metodă de afirmare. Trebuie să recunosc că la început nici eu nu ştiam cu ce se mănâncă, apoi am înţeles că-mi scăpase esenţialul... fuzionarea principiilor tinerilor târgoveţi sub un gând comun ce-ar putea duce la dezvoltarea culturală şi sportivă a frumosului oraş. Sportul e ceva serios, c-a luat forma unei echipe de volei aici e o alegere aleatorie dar în care primează ideea de grup... sportul te disciplinează şi te face mai organizat, pe lângă asta fiecare moment este trăit intens şi apreciat.


Răspicat de sincer afirm că se poate face performanţă şi-n Târgu... ce au ei şi noi n-avem... poate un club unde să ne antrenăm, echipament, bani pentru deplasări... dom'le nimeni n-a zis că-i uşor... dar pe versuri de manea (scuzaţi-mi limbajul) şi cu optimism susţin că... avem valoare.

O legendă locală spune că o dată la cinci sute de ani un lider de o mare largheţe spirituală şi financiară va scoate din mocirla socială micul oraş şi dacă Ştefan cel Marea a reuşit să ridice la rangul de oraş o aşezare cu trei case şi un han, amorezat fiind de frumoasa hangiţă, noi încă aşteptăm de vreo câţiva ani înfăptuirea mitului urban.


Şi dacă până acum v-am oferit îndemnuri distilate, a venit vremea să vă provoc asumat la implicare, o idee, un sprijin, o coloană vertebrală (cine are ştie la ce mă refer), un sponsor, orice ar putea schimba situaţia actuală a urbei. Nu ne propunem să devenim megastaruri dar refuzăm politicos să fim îngrădiţi la condiţia de legume...

ÎNGER cu ARIPI TĂIATE

duminică, 8 februarie 2009



Le aud batistele foşnind, suspinele lor îmi sfâşie inima în mii de bucăţele. Toată iubirea lor a devenit o povară pe care n-o mai pot duce, tot ce ţine de ei îmi aduce aminte de infirmitatea ce-o port pe chip. De azi înainte doar anamneza va ţine loc culorilor din mintea mea. Au trecut cinci zile, nu mai am lacrimi să plâng, a mai rămas urma unui oftat, care mi-a intrat în reflex.


A trecut o săptămână... nu mai are rost... Dumnezeul meu nu mă mai ascultă...


Am intrat în a treia săptămână, sufletul meu este un câmp arid, care este atins pentru prima dată în atâta timp, de primii stropi de ploaie... Dumnezeul pe care-l credeam nedrept şi indiferent, astăzi mi-a zâmbit... şi mi-a dăruit un prieten să trec mai uşor peste singurătatea nopţii.. Are şi-un nume... Ioan. Deşi ochii mei nu pot percepe liniile chipului lui, sufletul lui pare să-l înţeleagă pe al meu... Nu are resemnarea sau suferinţa mocnită din glasul părinţilor, cuvintele compătimitoare ale prietenilor, mila din mângâierea cunoscuţilor... Un pregnant sentiment de similitudine mă face să-l simt apropiat.


O lună fără două zile, discuţiile cu el au intrat în rutina cotidiană a minunatei mele realităţi. Azi pentru prima dată mi-am amintit ziua nefastă a Glumeţului meu Destin... Eram mândria părinţilor mei, o elevă eminentă cu un viitor strălucit în tenis, reverele îmi erau comparate cu ale Dementievei, slies-urile cu ale lui Nadal. Pentru îmbunătăţirea performanţelor aveam nevoie de rezistenţă, iar antrenorul mi-a recomandat 7 km jogging/zi. Nici nu mi-a trecut prin cap să-i spun mamei de un abonament la sală, întreţinerea mea la un Club cu prestanţă deja mânca jumătate din salariile micuţe de bugetar ale părinţilor. Cum nu voiam să atrag atenţia, alergam pe o străduţă mai retrasă, în fiecare zi doar eu, Mp3-ul şi copăceii sfioşi de pe marginea drumului.


Se pare că-mi greşisem seara, teribilismul unor tineri cu 200Cp în mână m-a atins în ziua aceea. Am încercat să mă feresc, dar trotuar nu era, iar ei m-au văzut într-un târziu, au încercat să vireze, dar oglinda unuia m-a agăţat, am ricoşat într-un gard şi craniul mi-a fost afectat...


De atunci întunericul mi-a cuprins lumea şi sufletul... Doctorii mi-au dat şanse de vindecare, dar operaţia era prea costisitoare pentru bieţii mei părinţi. Visul meu de-a ajunge un nume în lumea tenisului s-a stins odată cu speranţa de-a mă face bine, trebuia să-mi recunosc înfrângerea... Sunt oarbă şi aşa voi rămâne!


Cred că face voluntariat, când îl întreb ce caută în spital e foarte secretos.. Despre viaţa lui povesteşte cu o oarecare mândrie, este dansator şi încă unul foarte bun, locul I pe ţară acum un an, la juniori. Îi simt emoţia şi entuziasmul din glas cu fiecare cuvânt ce vine în relaţie cu dânsul.


Spitalul îi e familiar, mă poartă pe holuri cu o siguranţă nebănuită în paşi. Azi vom face o plimbare în părculeţul spitalului... îmi plesneşte inima de emoţie... de 2 luni nu am mai simţit atingerea caldă a aerului. "O să pară ciudat, dar vreau să-mi descrii tot ce vezi... fiecare culoare, emoţiile transmise de fiecare formă"...


Şi aşa am început să-mi trăiesc viaţa prin Ioan, fiecare sentiment şi percepţie îmi erau transmise, iar el îşi începea domol povestea..."zambiluţele salută aristocratic cu rozul lor pal şi dulceag; o mică narcisă, timidă şi inocentă îţi face cu mâna, o tiară gălbuie îi împodobeşte discret fruntea, albinele îşi încep sacra călătorie printre tulpinile ce se afişează impetuos în faţa lor, razele de soare licăresc ludic şi violent în apa micului izvor ce străbate grădiniţa ca un şerpişor ispitit de esenţă înmiresmată a naturii...". Descrierile erau atât de intense încât fiecare celulă a corpului meu le simţea atingerea.



Între timp ai mei începură o luptă asiduă cu sistemul, iar strigătul lor de suferinţă a ajuns la urechile unui filantrop excentric şi cu suflet mare. Mi-am luat cu emoţie rămas bun de la Ioan, când mă voi întoarce voi fi din nou un om normal. Au urmat două operaţii în Austria, după o lună aveam să mă întorc acasă... Inima îmi era plină, toată lumea era extaziată în jurul meu, iar eu mă gândeam la el... oare ce va spune?...


Personalul medical a spus că rătăceşte prin grădină... şi am alergat într-un suflet... stătea cuminte şi mă aştepta, în aceiaşi grădină acum parcă transfigurată, o ruină a unui basm, mai puţin primitoare şi cu mai puţine florii... Stătea pe băncuţa noastră, cu vopseaua cojită de timp şi fierul mâncat de rugină... cu privirea pierdută de un negru pătrunzător şi un zâmbet fin şi sarcastic în colţul gurii ce trăda amărăciunea din suflet... M-am apropiat şi am strâns în braţe cel mai drag cadou dăruit de Dumnezeu... În cinci minute au început să-mi lăcrimeze ochii, viaţa are un ciudat simţ al umorului... Era orb de doi ani, o tumoare pe creier necruţătoare... îi răpise visele, viaţa... Tot atunci mi-a explicat şi apariţia lui în viaţa mea..."timp de trei zile am auzit o copilă plângând şi blestemând şi m-am gândit că sunt oameni mai nefericiţi ca mine care au nevoie de o mână de ajutor. Tu nu ştiai situaţia mea, nu avea rost să trăim amândoi în întuneric, eu îţi descriam ţie şi trăiam împreună fiecare emoţie..."



Optimismul lui m-a ajutat să merg mai departe, ultimul semestru m-am dedicat strângerii de fonduri pt operaţia lui, dar ajutorul a venit prea târziu... Cu banii deja strânşi am înfiinţat o fundaţie pentru copii talentaţi, dar fără o situaţie materială strălucită.Eu predau tenis, avem şi cursuri de dansuri, baschet, handbal şi volei.


Deşi au trecut de atunci cinci ani nu-mi pot scoate din minte îngerul cu aripile tăiate care în ciuda situaţiei, mi-a purtat spiritul dincolo de ceruri... şi mi-a dăruit luna în întunericul crud al fiinţei mele. Dragul meu ştiu că de acolo de sus mi-ai încurajat reverul şi mi-ai purtat paşii de dans spre locul I. Mulţumesc.

Fă-mi te rog o poză! ... Cu drag, Târgu

duminică, 1 februarie 2009

Ai poze reprezentative cu Târgu Frumos?
Trimite-le pe supertineri@yahoo.com . Nu contează dacă ilustrează un peisaj splendid sau unul macabru, nu contează dacă e despre tine sau despre alţii, poate fi despre sport, despre problemele tinerilor, despre oraş, despre pasiunile tale. Important e să fie o poză interesantă. Cele mai tari poze vor fi premiate cu un 2 porturi USB şi 2 perechi de căşti.

Trimite-o repede... poza ta poate fi printre cele mai bune!


Primele 200 de poze selectate vor participa la Expoziţia "Artă în Frumosul Târg".

Înscrierea se face doar ataşând pozele în mail. Poţi participa cu maxim 10 poze. Menţionarea numelui complet şi a numărul de telefon sunt opţionale. Vâsta nu contează. Concursul se va încheia pe data de 30 martie 2009. Cei care au câştigat premiile vor fi anuntaţi prin mail. De asemenea, toţi participanţii vor primi o invitaţie la Expoziţie (atenţie: se va lăsa cu party!).


Festivalul "Din Vatra Satului" - ediţia a IV-a

„Din Vatra Satului” reunește obiceiuri şi tradiţii de iarnă într-un festival dedicat promovării folclorului din judeţul Iaşi. Evenimentul ...

 

2008-2017 ·Asociaţia Super Tineri - ASIRYS Design and Written by Mihaela Diana Podariu