Proiecte Erasmus

Resurse

Oportunităţi

Vorbe cu Tîrg

Testimonial: înaintea destinului!

vineri, 19 aprilie 2013

În perioada 9-16 aprilie 2013, SUPER TINERI a fost unul din cei 9 parteneri ai proiectului "Go Internationally with Rural Youth", un PBA, adică o activitate de constituire de parteneriate, cu focus pe includerea tinerilor din mediul rural. Nu este primul nostru PBA, în septembrie 2012, organizaţia noastră a mai participat la un eveniment asemănător, tot în Moldova, tot coordonat de Viorica Topor Soroceanu, în urma căruia a rezultat YOUTH FotoVideoTek, un training pe fotografie şi film pe care o să-l organizăm în România, în iunie 2013. 

În rândurile de mai jos puteţi citi testimonialul lui Dragoş Andrei Preutescu, unul dintre super-voluntarii noştri, articol intitulat: "Înaintea destinului – tinerii din mediul rural trebuie susținuți"!


Chișinău, 09.04.2013, ora 08:50

Împreună cu Dana Borontiș coborâm din trenul București – Chișinău. Vremea era puțin întunecată, taximetriștii ne încurajau să le folosim serviciile. Căutăm numărul autobuzului care să ne ducă la Hotelul Zimbru. Admirăm contururile infrastructurale ale capitalei din Rep. Moldova. Pare că am fi prin România, cu excepția că mai toată lumea vorbește în limba rusă. Ne aventurăm fără prea mari îngrijorări. Nu chicotim prea mult la bunătățile de la restaurantul “La Plăcinte”, iar “Tucano Coffee” ne transmite un mesaj cât se poate de clar – Love. Peace. Coffee. Eu nu beau cafea, dar accept cu mare încrederea pacea și iubirea. Pe seară încercăm gustul vinului de Cricova.

Chișinău, 10.04.2013, ora 09:30

Prima zi din cadrul proiectului “PBA Go Internationally with rural youth”. Nu știm din câte țări sunt participanți. Suntem curioși. Aflăm într-un final că nouă țări diferite sunt reprezentate aici (Georgia, Azerbaidjan, Polonia, Belarus, Bulgaria, România, Rep. Moldova, Italia, Slovenia). Aproape douăzeci și patru de tineri “suspecți” intră într-un nou colaj al programului Youth Exchange. 

Ne privim curioși, schimbând din când în când elemente protocolare. La un moment dat atmosfera se destinde. Începem să ne cunoaștem. Punem întrebări, primim răspunsuri. Încă nu știm din ce organizație face parte fiecare, dar știm că fiecare a venit să propună proiecte pentru tinerii din mediul rural. 


Seara interculturală pune stăpânire pe noi. Dana și cu mine trebuie să prezentăm Belarusul. Trecem cu succes provocarea. România este prezentată de tinerii din Bulgaria. H. Condă și Eliade sunt nume menționate în discursul lor. Continuăm cu o degustare a produselor tradiționale și o serie frumușică de vinuri locale – aici simt că am câștigat destul de mult. Începem să dansăm. La un moment dat ne oprim, dar nu știu cum și când. Era nevoie și de puțin somn. 

Chișinău – Hotel Zimbru, 11.04.2013, aceeași oră matinală

Începem să analizăm caracteristicile și punctele comune ale zonelor rurale din țările noastre. Aflăm că există multe puncte comune la care nu ne-am fi gândit: imigrarea către marile orașe, principala activitate zilnică este agricultura, rata sărăciei este mare, sistemul de educație nu este prea dezvoltat, distanța dintre orașe și zonele rurale își păstrează lărgimea. Calculăm procentele cetățenilor din fiecare țară care trăiește în mediul rural și urban. La un calcul din ochi, cum se spune, pare că nu există disparități foarte mari. 

Creăm o imagine a lucrătorului de tineret. Este un fel de extraterestru cu mai multe inimi și cu multe calități. Se pare că poartă într-unul dintre buzunare un mini-laptop pentru documentare și redactare a proiectelor.

Chișinău – același hotel – aceeași oră matinală – alte zile

Ne permitem să identificăm nevoile tinerilor din mediul rural într-o încercare de a intervieva câțiva studenți din oraș. Nu prea avem mare succes, dar ne facem o imagine de ansamblu care ne ajută să propunem idei de proiecte. Fiecare alege o sferă de activitate – sport, muzică, arte, gastronomie, media etc. Ajungem la un consens și într-o succesiune de sesiuni punem detaliile tuturor ideilor propuse într-o formă mai stilizată. Avem parte de un schimb cultural în materie de literatură, filosofie, probleme cotidiene impresionant. Suntem fotografiați la orice pas. Avem ideile de proiecte. Învățăm care sunt pașii esențiali pentru un proiect de succes. Facem prezentările necesare, jucând cu cei de la Dragon’s Den Chișinău. Toți am câștigat câte o finanțare pentru proiectele noastre.  

Începem să discutăm despre programul Youth in Action. Ne aruncăm și în vocabularul specific acestuia. 

Chișinău – Hotel Zimbru, 15.04.2013 – ultima zi

Ne prefacem că nu știm ce se întâmplă. Nimeni nu acceptă realitatea. Proiectul e pe final. Avem ultimele discuții. Ne confesăm unul față de celălalt. Oferim diplome și bună dispoziție. Seara se termină dansând, așa cum face orice tânar care se simte liber și creativ. 

Chișinău, 16.04.2013 

Vizităm Muzeul de Artă Națională a Republicii Moldova. Aflăm că tabloul lui Grigorescu, “Tărăncuța cu fuior pe cale”, este oferită timp de doi ani pentru găzduire muzeului. Facem o incursiunea în istoria icoanelor ortodoxe. Aflăm informații despre istoria credinței ortodoxe. Eu și Dana avem un schimb de imagini și idei interesant. Timp de aproximativ două ore suntem lăsați în vraja artelor frumoase. Continuăm plimbarea prin Chișinău. Parcă am vrea să mai stăm – dar cine nu ar vrea să mai stea. Căutăm autobuzul către gară. Același tren, alt controlor. Ne rămân pozele de pe laptop. Ascultăm muzică și dormim visând la ce a fost în drum spre România.

Proiectul desfășurat la Chișinău și-a atins scopul în multe din obiectivele stabilite. Am reușit să propunem idei care sper în viitor să le și aplicăm. Mediul rural nu trebuie pierdut. Tinerii de acolo au nevoie de alternative. Avem parteneri și prieteni din țările participante, iar totul este într-o direcție bună. Ce ne așteaptă? Mediul rural în devenire și tinerii de acolo.

“Școala Altfel” – Training educație non-formală

joi, 18 aprilie 2013

ASIRYS are din 2012, o filială foarte activă, chiar dacă e informală, în Paşcani. Planificăm să iniţiem astfel de filiale  şi în alte oraşe, Iaşiul fiind una din locaţiile unde avem cele mai multe solicitări. Deşi avem voluntari în diferite localităţi (Tîrgu Frumos, Iaşi, Hârlău, zona rurală limitrofă, Bucureşti, Cluj etc.), aceştia sunt interesaţi să coopereze, să călătorească, să împărtăşească... Iar cel mai bun exemplu este Dragoş Andrei Preutescu (din Iaşi), care a decis să organizeze în Paşcani, cu suportul voluntarilor de acolo, un training dedicat educaţiei nonformale. În rândurile ce urmează puteţi citi cum s-a desfăşurat evenimentul, povestitorul fiind chiar Dragoş!

Proiectul “Școala Altfel” merge într-o direcție bună de la an la an. Doar simplul fapt că elevii au activități pe care singuri și le aleg după propuneri făcute de profesori, ONG-uri, chiar de la colegii lor, este un pas înainte.

În prima zi a săptămânii am susținut un training despre educație non-formală, dezvoltare personală și mitul succesului, unor elevi de la Colegiul Național “M Sadoveanu” din Pașcani.  Scopul meu a fost acela de a le oferi exemple din propria experiență participanților, de a înțelege care este diferența între ceea ce oferă o instituție de învățământ (școala) și oportunitățile de timp liber pe care ei le identifică. Educația non-formală se regășește și se identifică cel mai bine cu ideea de petrecere a timpului liber. Dacă cineva decide că dorește să participe la un training în timpul său liber, activitatea intră la categoria de educație non-formală.

Întotdeauna trebuie puse în balanță cele două direcții: “Ce oferă școala astăzi” și “Timpul meu liber”. Educația non-formală pe de altă parte este o “alternativă”. Dacă alternative nu sunt (activități propuse de ONG-uri, teatru, operă etc.), atunci trebuie să-ți creezi singur alternativa (citit, sport, muzică, un ceai și o conversație bună).  Așa cum zicea Bukowski, “find what you love and let it kill you”.

Am încadrat celelalte două părți ale activității, dezvoltare personală și mitul succesului, ca fiind părți a ceea ce alegem zi de zi să facem, cum să ne petrecem timpul liber. Despre dezvoltare personală și succes se vorbește, se scrie atât de mult încât nu mai știi ce formulă magică să alegi. Lucrurile nu stau chiar așa pentru că trebuie să vedem dincolo de teorii și “metode de implicare”. Educația non-formală nu este ceva planificat până la cel mai mic amănunt. Totul trebuie întreprins într-o zonă de liberă consimțire, fără constrângeri și ferindu-te de tipul de instituționalizare a activității. Când instituționalizăm activitatea mergem foarte mult pe planificare și căutarea rezultatului imediat sau deja găsit.

Surpriza a venit din partea participanților, tineri cu vârsta cuprinsă între 15-18 ani, care au răspuns foarte pozitiv la cele povestite de mine, de ideile și conceptele dezbătute. Este plăcut să mai vezi astăzi tineri care zâmbesc, fac glume, citesc (altceva decât există în topuri), sunt liberi și în același timp înțeleg că e nevoie de cumpătare, de inteligență, de răbdare. Cum zicea din câte îmi amintesc Andrei Pleșu, avem nevoie “să fim în preajma oamenilor vii”, nefiind constrânși de căutarea succesului, aplecați către ura și invidia față de cei din jurul tău. 

Propunerile mele pentru participanți au fost să ne concetrăm atenția către discuții libere despre cărțile pe care le citit, muzica pe care o ascultăm, filmele pe care le vizionăm, unde avem modele și ce este imitația, exemple de persoane care au excelat în activitatea lor. Am vorbit despre cele trei dimensiuni ale cunoașterii, despre cât de mult ne poate ajuta sau încurca internetul. 

Le mulțumesc colegelor Bianca Aelenei pentru invitația de a susține acest training și Amaliei Himiniciuc pentru ajutorul și joculețele oferite participanților.

Articol scris de Dragoş-Andrei Preutescu

12-month EVS Program at CITIZENS of EUROPE Office in Berlin

Căutăm un tânăr activ, interesat să desfăşoare un stagiu de voluntariat pentru 12 luni, în capitala Germaniei, în perioada ianuarie 2018 -...

 

2008-2017 ·Asociaţia Super Tineri - ASIRYS Design and Written by Mihaela Diana Podariu