Proiecte Erasmus

Resurse

Oportunităţi

Vorbe cu Tîrg

Satele și orașele mici, catalizatori pentru dezvoltarea rurală

miercuri, 6 decembrie 2017

Acest raport a fost publicat de Comitetul Economic şi Social European şi este realizat de Tom Jones. Noi am găsit utile informaţiile ce vizează provocările şi oportunităţile din satele şi oraşele mici, cu atât mai mult cu cât misiunea noastră ca organizaţie e dezvoltarea comunităţilor mici. 

"1. Concluzii și recomandări

Concluzii

1.1    CESE (Comitetul Economic şi Social European) consideră că, în ciuda creșterii dezechilibrelor demografice și a declinului activității economice tradiționale, în numeroase sate și orașe mici există suficiente dovezi de bune practici care să justifice optimismul cu privire la un viitor durabil în multe așezări rurale, dacă nu chiar în toate. Aceste așezări pot reprezenta un catalizator pentru o regenerare rurală mai amplă și durabilă.

1.2    Totuși, optimismul depinde de un efort global și susținut, care să implice cetățeni și resurse financiare la toate nivelurile de guvernare și în toate cele trei sectoare: privat, public și societatea civilă.

Recomandări

1.3    CESE susține pe deplin inițiativa „Sate inteligente” a Comisiei Europene, în special în lumina promisiunilor referitoare la cooperarea dintre direcțiile generale ale CE. Programele de dezvoltare rurală naționale și regionale, pe care DG AGRI le gestionează în comun cu statele membre, joacă un rol esențial, însă nu vor putea niciodată investi suficiente resurse în această inițiativă fără realizarea unor investiții publice naționale, regionale sau locale. CESE ia notă de faptul că este în curs de elaborare un aviz al Comitetului Regiunilor cu privire la Inițiativa „Sate inteligente” și sprijină aceste lucrări .

1.4    Banda largă de mare viteză - mobilă și fixă - este esențială pentru ca satele și orașele dezvoltate în mod inteligent să poată spera la dezvoltare economică și socială și ea trebuie să fie pe deplin accesibilă, astfel cum se garantează în contextul „testării în mediul rural”, descrisă în Declarația de la Cork 2.0 din 2016.

1.5    Serviciile publice implicate în educație, formare, sănătate și asistență socială, precum și în îngrijirea copiilor, ar trebui să fie accesibile, integrate și inovatoare în ceea ce privește utilizarea progreselor tehnologice.

1.6    Autoritățile de planificare din zonele rurale ar trebui să promoveze proceduri care să permită renovarea clădirilor nefolosite din sate și micile orașe, garantând taxe comerciale scăzute pentru întreprinderile noi și compensații financiare provenite din proiectele privind comerțul cu amănuntul din zonele periferice ale localităților. Atunci când se pun la dispoziție astfel de clădiri renovate, trebuie avute în vedere nevoile organizațiilor neguvernamentale locale, precum și cele ale sectorului public și privat.

1.7    Conectivitatea slabă între rețelele de transport reprezintă o altă provocare; se recomandă partajarea mijloacelor de transport și utilizarea autobuzelor și a autovehiculelor aflate în proprietatea comunității atunci când sectorul privat se retrage.

1.8    Ori de câte ori este posibil, angajatorii ar trebui să fie încurajați să sprijine munca la distanță și să conștientizeze beneficiile potențiale ale încheierii de parteneriate rural/urban. Contribuția agroturismului și a turismului rural, activitățile legate de sănătate și brandingul produselor agricole și al produselor artizanale locale, precum și extinderea catalogului de evenimente culturale și istorice sunt foarte importante în acest context. Cu sprijinul programului de dezvoltare rurală, antreprenorii au posibilitatea de a atrage investiții străine, precum și de a concepe și de a comercializa produse cu valoare adăugată.

1.9    Guvernanța la nivelul cel mai apropiat de cetățean este o problemă națională sau regională. Cu toate acestea, satele și orașele mici au nevoie de capacitare, de competențe sporite și de acces la resursele financiare, pentru a îndeplini și susține dorințele cetățenilor lor.

1.10    LEADER și grupurile de acțiune locală ar trebui să fie pe deplin susținute în eforturile lor de promovare a dezvoltării locale prin încurajarea creării și dezvoltării de întreprinderi, atât private, cât și non-profit, precum și în eforturile de a asigura un spirit comunitar militant și solidar. Printr-o cooperare sporită, aceste eforturi ar putea fi extinse prin intermediul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC).

1.11    Cu toate acestea, cel mai important lucru ar fi ca cetățenii din satele și orașele mici să dobândească un sentiment de apartenență la comunitate care să încurajeze preluarea de responsabilități în interiorul acesteia. Școlile și mentorii locali ar trebui să promoveze spiritul de conducere. Noii lideri în devenire au nevoie de sprijinul deplin al agențiilor de consultanță și al organizațiilor neguvernamentale, care au acces la cele mai bune practici și la inițiative similare relevante.

1.12    Satele dezvoltate în mod inteligent emergente ar trebui puse în valoare la nivel regional, național și european. Instituțiile UE și părțile interesate ar trebui să organizeze o zi festivă în fiecare an, pentru a promova comunitățile solidare, de succes, din satele și orașele mici.

1.13    În vederea consolidării și dezvoltării unui sentiment de parteneriat, în adevăratul sens al cuvântului, între metropole sau orașe mari și așezările învecinate, CESE susține recomandările din documentul asociației R.E.D din 2016 , intitulat „Making Europe Grow with its Rural Territories” (Dezvoltarea Europei odată cu teritoriile sale rurale) și proiectul-pilot privind înfrățirea între orașe, lansat de Carnegie Trust. Principiile dezvoltării durabile și ale economiei circulare ar trebui să se aplice parteneriatelor dintre zonele urbane și cele rurale.

1.14    Comitetul susține apelul formulat de Manifestul Rural European, adoptat de cel de-al doilea Parlament rural european în noiembrie 2015, privind „consolidarea cooperării între comunități, organizații și autorități, în zonele rurale și urbane, pentru a profita pe deplin de legăturile sociale, culturale și economice care pot lua naștere în urma acestei cooperări; și pentru un schimb intens de idei și bune practici între cei implicați în zonele rurale și urbane.”

1.15    CESE recomandă ca Banca Europeană de Investiții să conceapă scheme de sprijin personalizate pentru întreprinderile rurale mici, atât private cât și sociale, inclusiv pentru cooperative, astfel cum s-a promis în programul pentru 2017-2019.

1.16    Consiliul European al Tinerilor Agricultori și alte organisme reprezentative de tineret ar trebui susținute pentru a crea o cale de urmat pentru forumurile de tineret din comunitățile locale, care să dinamizeze acțiunile corespunzătoare nevoilor și aspirațiilor lor. Aceste organisme trebuie să aibă un cuvânt mult mai important de spus în dezvoltarea unor soluții economice și sociale, iar formarea, mentoratul și sprijinul financiar trebuie adaptate în funcție de aspirațiile lor.

1.17    Nr. 11 pe lista ONU privind obiectivele de dezvoltare durabilă se referă la orașe și comunități. Satele și orașele mici durabile ar trebui incluse în cadrul „comunităților”.

1.18    Valorile culturale din sate și micile orașe ar trebui să ocupe un loc important în publicitatea pentru Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 și în cadrul inițiativelor prilejuite de acesta. Un rol important în promovarea tradițiilor și a culturii poate fi jucat de locuitorii mai în vârstă; prin urmare, este de dorit să le fie create condiții pentru a activa în acest sens.

1.19    Comitetul recomandă să se facă schimb de „bune practici” la toate nivelurile. Acest lucru se realizează deja prin REDR, ELARD, ECOVAST și ERP, regăsindu-se în publicația „The best Village in the World” (Cel mai bun sat din lume) ,

2.    Introducere

2.1    Zonele rurale sunt o parte esențială a Europei, de ele depinzând două tipuri esențiale de activitate economică: sectorul agricol și cel forestier. Comunitățile din orașele mici și din sate locuiesc aici, fac parte din aceste zone rurale și au fost întotdeauna un cadru în care oamenii trăiesc și muncesc.

2.2    Orașele mici din zonele rurale reprezintă un centru pentru zonele limitrofe de sate și cătune. La rândul lor, orașele mici se situează la periferia unor zone urbane majore. Toate aceste componente sunt interdependente. Ele reprezintă parteneri esențiali în cadrul parteneriatelor rural/urban – un concept care a fost promovat de DG Regio  și OCDE – în care ambii parteneri au un statut egal în ceea ce privește gestionarea și planificarea viitorului lor. Satele și orașele mici din Europa s-au confruntat cu numeroase schimbări – economice și sociale – și se confruntă în continuare cu necesitatea de a se adapta la caracteristicile lumii moderne.

2.3    Alături de agricultură și silvicultură, satele și orașele mici reprezintă „coloana vertebrală” a zonelor rurale și asigură locuri de muncă, servicii și educație atât pentru ele însele, cât și pentru zonele limitrofe de sate și cătune. La rândul lor, orașele mici se află la periferia orașelor mai mari și a metropolelor. Astfel, se creează o relație între zonele rurale și cele urbane, aceasta fiind o caracteristică a oricărei regiuni. Zonele urbane și rurale își furnizează servicii reciproc – zonele urbane depind de zonele rurale pentru aprovizionarea cu alimente și sunt o piață de desfacere pentru produsele din zonele rurale, în timp ce zonele rurale oferă locuitorilor orașelor recreere și liniște.

2.4    Există o puternică tradiție în numeroase zone rurale în ceea ce privește sentimentul de apartenență la comunitate. Această tradiție este periclitată, constatându-se totodată că numeroase zone rurale mai îndepărtate sunt abandonate și părăsite.

3.    Provocări specifice

3.1    În ultimele decenii, comunitățile rurale s-au confruntat cu provocări ca urmare a tendinței de centralizare a numeroase servicii din motive legate de economia de scară, de schimbările în materie de transport și călătorii și de modul de trai al oamenilor din epoca modernă. Întreprinderile locale de servicii părăsesc comunitățile rurale; multe magazine, servicii bancare și poștale dispar, iar școlile rurale mici se închid.

3.2    Șomajul în zonele rurale nu este imediat vizibil, deoarece cifrele sunt mici, comparativ cu persoanele fără loc de muncă din zonele urbane; cu toate acestea, zonele rurale se confruntă cu o problemă suplimentară în ce privește accesul la asistență din partea centrelor de ocupare a forței de muncă – care sunt situate în orașe – și suferă adesea din cauza că oferta de transport public rural se reduce tot mai mult. Șomajul poate fi scăzut deoarece foarte mulți tineri au plecat în căutare de formare, educație sau locuri de muncă, în timp ce mulți dintre cei care rămân lucrează pentru salarii mici.

3.3    Bugetul public, atât de important pentru susținerea comunităților rurale, se confruntă cu solicitări tot mai numeroase, ca urmare a creșterii costului vieții, în general, și a creșterii costului prestării de servicii.

3.4    Investițiile în drumuri și autostrăzi încurajează utilizarea autoturismului privat ca cea mai ușoară modalitate de a merge la lucru. Oamenii sunt acum mult mai pregătiți să se deplaseze pe distanțe mai lungi, dar, în schimb, au devenit mai puțin dependenți de locul de muncă sau de furnizarea de servicii în comunitatea lor locală.

3.5    Obiceiurile legate de cumpărături s-au schimbat și ele. Oamenii fac adesea cumpărături în localitatea unde lucrează, de obicei într-un oraș mare sau o metropolă, și nu în satul sau orașul mic în care locuiesc sau cumpără prin internet, bunurile fiind livrate acasă. Toate acestea au accelerat dezafectarea magazinelor locale.

3.6    Tinerii pleacă din zonele rurale pentru formare, educație și pentru a munci în orașe. Fără a menține locuri de muncă în zonele rurale, atragerea tinerilor în comunitățile rurale de unde provin este dificilă. Există o nevoie urgentă de a plasa perspectiva tinerilor în centrul democrației locale și de a le lua în considerare opiniile. Organizațiile reprezentative de tineret ar trebui să fie sprijinite pentru a încuraja participarea la guvernanță. De asemenea, organismele economice și sociale ar trebui să-și testeze activitățile de consiliere și sprijin financiar direct în rândul tinerilor.

3.7    Coeziunea între generații este pusă în pericol de dezechilibrul numeric dintre grupele de vârstă. Posibilitatea de a beneficia de măsuri de ocupare a forței de muncă personalizate, de școli și de facilități de îngrijire a copiilor, precum și disponibilitatea unor locuințe accesibile financiar în zonele rurale sunt esențiale pentru a le permite tinerilor și familiilor cu copii să rămână sau să se întoarcă în comunitățile rurale. În rândul membrilor comunităților există uneori puncte de vedere diferite în ce privește activitatea economică pe plan local. Trebuie să existe dialog și înțelegere pentru a se găsi un echilibru între un cadru de viață liniștit și lansarea unor inițiative adecvate de creare de locuri de muncă.

4.    Oportunități

4.1    Inițiativa „Sate inteligente” a Comisiei Europene joacă un rol esențial, în special având în vedere promisiunile de cooperare între direcții. Programul de dezvoltare rurală al DG AGRI joacă un rol esențial, însă nu va putea niciodată investi suficiente resurse în această inițiativă fără a face apel la contribuția altor direcții generale și fără realizarea unor investiții publice naționale, regionale sau locale. Această inițiativă-pilot trebuie inclusă, după evaluare, în orice nouă politică agricolă comună sau nou program regional și extinsă ulterior, astfel încât să includă orașele mici ca parte a unei „renașteri rurale”.

4.2    Banda largă este esențială pentru toate zonele rurale. Îmbunătățirea acoperirii de bandă largă - mobilă și fixă - ar putea sprijini o gamă largă de activități, nu numai în ce privește dezvoltarea întreprinderilor și posibilitatea de a „lucra de acasă”, dar și calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor. Ea ar putea permite învățarea online, accesul la o asistență medicală mai bună și comercializarea de servicii disponibile online. Există exemple de bune practici care demonstrează că îmbunătățirea accesului la internet în zonele rurale a adus beneficii comunităților. Ar trebui să li se ofere cetățenilor, în special celor în vârstă, posibilitatea de a dobândi cunoștințe de bază pentru a putea utiliza internetul.

4.3    Ori de câte ori este posibil, angajatorii ar trebui să fie încurajați să sprijine munca la distanță și să conștientizeze beneficiile potențiale ale încheierii de parteneriate rural/urban. Cu sprijinul programului de dezvoltare rurală, antreprenorii au posibilitatea de a atrage investiții străine, dar și de a concepe și de a comercializa produse cu valoare adăugată, precum alimente, băuturi, produse legate de patrimoniul peisagistic și istoric, activități culturale, recreative și în materie de sănătate, asigurând totodată continuitatea artizanatului rural și a competențelor ecologice.

4.4    Serviciile publice din educație, formare, sănătate și asistență socială ar trebui să fie integrate, grupate și inovatoare în ceea ce privește utilizarea progresului tehnic, pentru a evita discriminarea și excluderea, în special a locuitorilor vârstnici și a adolescenților din zonele rurale. Dispersarea administrațiilor publice ar putea oferi un exemplu în ceea ce privește reducerea saturației și poluării urbane, favorizând totodată un sentiment de echitate în raport cu zonele rurale. Autoritățile locale joacă un rol esențial în planificarea pentru zonele rurale și în întreprinderea unor acțiuni pozitive în cadrul comunităților rurale, astfel încât continuitatea și evoluția lor viitoare să fie încurajate și susținute. Aceeași clădire ar putea găzdui mai multe servicii sau clădirile nefolosite ar putea fi convertite pentru noi activități comerciale, creându-se noi locuri de muncă ce pot oferi oportunități pentru o activitate economică mai intensă. Atunci când se pun la dispoziție astfel de clădiri renovate trebuie avute în vedere necesitățile organizațiilor neguvernamentale locale, precum și cele ale sectorului public și privat.

4.5    Trebuie depuse eforturi în vederea dezvoltării unui sentiment de parteneriat, în adevăratul sens al cuvântului, între metropole sau orașele mari și așezările învecinate, astfel încât acestea să împărtășească, în condiții convenite de comun acord, sentimentul de apartenență, brandingul și investițiile comune. Împreună cu alte organizații, R.E.D. a recomandat în 2016 adoptarea unei strategii politice europene pentru zonele rurale până în 2030 . Un alt exemplu este proiectul-pilot privind înfrățirea de orașe, lansat de Carnegie Trust. Principiile dezvoltării durabile și ale economiei circulare ar trebui să se aplice parteneriatelor dintre zonele urbane și cele rurale.

4.6    Cel de-al doilea Parlament rural european a adoptat, în noiembrie 2015, Manifestul Rural European. Rețeaua Parlamentului rural european (ERP), cu parteneri în 40 de țări europene, urmărește temele definite în acest manifest. ERP militează pentru „consolidarea cooperării între comunități, organizații și autorități în zonele rurale și urbane, pentru a profita pe deplin de legăturile sociale, culturale și economice care pot lua naștere în urma acestei cooperări; și pentru un schimb intens de idei și bune practici între cei implicați în zonele rurale și urbane.” Activitățile se desfășoară cu participarea tuturor partenerilor, pe diferite teme, precum: „Orașele mici”, „Servicii și infrastructură durabile” și „Dezvoltare rurală integrată și LEADER/DLRC”, care se vor concretiza într-un raport ce va fi prezentat și discutat cu ocazia celui de-al treilea Parlament rural european din Venhorst, Țările de Jos, în octombrie 2017.

4.7    Banca Europeană de Investiții ar trebui să conceapă scheme de sprijin personalizate pentru micile întreprinderi din zonele rurale, atât private cât și sociale, inclusiv pentru cooperative, așa cum a promis în programul pentru 2017-2019, sprijin ilustrat prin susținerea întreprinderii Niki’s Sweets din Agros, Munții Troodos din Cipru.

4.8    Sectorul voluntariatului este foarte activ în zonele rurale, ajutând la coordonarea acțiunilor și la colaborarea dintre oameni. Întreprinderile sociale și comunitare, cum ar fi cele 300 de întreprinderi socioeconomice din Danemarca cărora li s-a permis să folosească eticheta „RSV”, adică „întreprindere socioeconomică înregistrată” (Virksomhed) sau Cletwr cafe din zona centrală a Țării Galilor, contribuie într-o măsură tot mai mare la înlocuirea serviciile publice și private devenite indisponibile. Activitatea lor este coerentă cu conceptul de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI). Sprijinul și consilierea din partea unor organizații precum Fundația Plunkett în ce privește asigurarea și menținerea sustenabilității întreprinderilor sociale și comunitare prezintă o mare importanță.

4.9    Cetățenii din sate și orașe mici reprezintă toate straturile sociale și trebuie să aibă cu toții un cuvânt de spus în comunitatea lor locală. Nivelul cel mai de jos al administrației publice - consiliile comunale sau autoritățile locale (din orașele mici) - ar trebui să fie implicat în procesul decizional la nivel local și ar trebui consolidat și capacitat pentru a răspunde acestei nevoi. Oamenii se mândresc cu comunitățile lor locale, iar acest lucru poate fi recunoscut ca resursă și utilizat pentru a-i încuraja și pe alții să se implice. Oamenii de afaceri aflați la pensie și cei care au lucrat în sectorul public sau civil au multe competențe de oferit. Programele europene și locale realizează proiecte care au încurajat dezvoltarea unor parteneriate locale în sate sau în orașele mici, iar în urma acestui proces au apărut numeroși antreprenori la nivelul comunității. Aceștia provin din toate sectoarele și au devenit ambasadori ai comunităților lor.

4.10    Satele și orașele mici reprezintă o parte importantă a culturii Europei. Ele își păstrează adesea obiceiurile și tradițiile locale. Aceste așezări rurale sunt de obicei „istorice”, iar arhitectura lor reflectă materialele de construcție și stilurile locale de-a lungul mai multor secole. Centrele orașelor mici au menținut de obicei în activitate mai multe întreprinderi locale și nu au fost copleșite de fațadele standard impuse de lanțurile de magazine, cum este cazul centrelor urbane mai mari. Așezările rurale mici sunt, de asemenea, strâns legate de peisajele în care sunt situate, iar acest cadru contribuie în mare măsură la ambianța satelor și a orașelor mici, reflectând originile lor diverse – poziții defensive pe vârful unui deal, puncte de trecere peste un râu, izvoare, malul lacurilor, insule sau coastă etc. Valorile culturale din sate și din micile orașe ar trebui să ocupe un loc important în publicitatea pentru Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 și în cadrul inițiativelor prilejuite de acesta. Un rol important în promovarea tradițiilor și a culturii poate fi jucat de locuitorii mai în vârstă; prin urmare, este de dorit să le fie create condiții pentru a activa în acest sens.

4.11    Aceste sate și orașe mici au resurse prețioase de care se pot folosi pentru a reuși să își mențină sau să își îmbunătățească economiile locale. Ele sunt strâns legate de producția agricolă, silvică și energetică locală, precum și de agroturism și de turismul rural, de activitățile legate de sănătate, de festivalurile culturale, de protecția mediului și de educație. Există sute de exemple în Europa, cum ar fi Kozard în Ungaria și Alston Manor în Anglia, care ar putea fi folosite ca modele de urmat. Raportul ECOVAST intitulat „The Importance of Small Towns” (Importanța orașelor mici) contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la descrierea și înțelegerea importanței rolului pe care îl au satele și orașele mici.

4.12    Viitoarele politici rurale asupra cărora s-a convenit cu entuziasm în cadrul Conferinței Cork 2.0 din septembrie 2016 ar trebui să ajute statele membre și regiunile să elaboreze politici rurale de sprijin și să încurajeze proiectele din cadrul programelor europene. Punerea în aplicare a „testării în mediul rural” descrise în cadrul conferinței Cork 2.0 este esențială pentru UE, statele membre și regiuni.

4.13    Metodologia LEADER și cea a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC), promovate de UE, oferă instrumente de sprijin pentru consolidarea și capacitarea comunităților rurale. LEADER și grupurile de acțiune locală pot susține eforturile locale de încurajare a creării și dezvoltării întreprinderilor, atât a celor private, cât a celor non-profit, și de asigurare a unui spirit comunitar militant și solidar. Până în 2014, inițiativa LEADER a fost susținută de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, însă începând cu 2015, și alte fonduri structurale și de investiții pot pune în aplicare această metodologie prin finanțarea din mai multe fonduri, în cooperare cu DLRC. Pentru aceasta, este nevoie de o cooperare sporită; exemple utile în acest sens fiind IRD Duhallow, SECAD din Comitatul Cork, precum și PLANED din Țara Galilor, care au pus în aplicare o abordare DLRC de tip ascendent, de mai mulți ani.

4.14    Există numeroase proiecte rurale în cadrul programelor europene care pot demonstra cu succes o diversitate considerabilă de „bune practici” în sate și în orașele mici. Bunele practici demonstrează, de asemenea, necesitatea și importanța intermediarilor pentru susținerea antreprenorilor și a grupurilor mici.

Bruxelles, 18 octombrie 2017

Festivalul "Din Vatra Satului" - ediţia a IV-a

„Din Vatra Satului” reunește obiceiuri şi tradiţii de iarnă într-un festival dedicat promovării folclorului din judeţul Iaşi. Evenimentul ...

 

2008-2017 ·Asociaţia Super Tineri - ASIRYS Design and Written by Mihaela Diana Podariu